Upgrade major: Ce e nou de la Mint 17.3 la Mint 18.3?

Grafica articolului "2. Upgrade major: Ce e nou de la Mint 17.3 la Mint 18.3?"

Bun venit şi lectură plăcută!

Se încheie anul şi cei mai mulţi bloggeri, fac tot felul de bilanţuri. Eu m-am gândit să ies puţin din tiparele uzuale şi să îţi prezint câteva observaţii practice cu privire la o procedură complexă. Upgrade de la o versiune majoră a unui sistem de operare, la altă versiune majoră.

Sunt foarte multe aspecte care pot fi discutate şi care interesează foarte mult pe cineva care lucrează de acasă: administrare, stabilitate, construirea unei platforme de muncă, uşurinţă în utilizare, familiaritatea interfeţei, coerenţa şi ergonomia designului, trecerea de la un kernel la altul, de la o versiune minoră la alta. În mare, le-am abordat pe toate.

După cum ai putut observa dacă citeşti cu regularitate articolele publicate de mine, m-am desprins în ultimele luni de zona “novice” şi “curios” şi am trecut treptat la subiecte mai delicate, cu grad mai mare de complexitate, cum sunt administrarea, kernelul, stabilitatea platformei, salvarea şi restaurarea datelor personale.

Unul dintre subiectele dificile de abordat în practică, este momentul când eşti nevoit să treci de la o versiune majoră a sistemului de operare, la alta .
Există aici mai multe aspecte de luat în calcul, dar două mi se par foarte importante:

  1. Acelaşi hardware, alt sistem de operare (OS). Hardware-ul meu, fie el desktop fie laptop/ notebook/ netbook, a rămas acelaşi. Cum mă afectează schimbarea versiunii majore? Va mai funcţiona bine (să zicem) laptopul meu?
  2. Dificultăţi la upgrade. Voi avea dificultăţi la trecerea de la versiunea veche la cea nouă? Şi dacă da, pot să fac ceva şi ce anume se poate face?

Cei care au urmărit povestea mea de-a lungul acestor cinci ani, au remarcat cu siguranţă că sunt foarte prudent şi că în general scriu doar despre situaţii şi prgrame testate îndelung şi unde experienţa s-a dovedit a fi una POZITIVĂ, unde am măcar nişte minime garanţii practice că SE POATE face un pas sau altul.

De aceea, poate că mulţi au fost surprinşi de viteza cu care am trecut de la un kernel la altul, de la o versiune la alta, realităţi care sunt în contradicţie aparentă cu obiceiurile mele, cu ce am publicat până în prezent.

De ce atât de repede la Mint 18.3?

De ce am trecut cu atâta rapiditate, prin 5 versiuni de Linux, în mai puţin de un an, în condiţiile în care, am amânat upgrade-ul de la Mint 13.3 atât de mult timp?

Acum abia, după publicarea articolelor legate de administrare, de backup şi restaurare, de stabilitatea platformei, cred că justificarea este mai uşor de înţeles şi încetineala cu care am renunţat la Mint 13.3 dar şi graba cu care am trecut la Mint 18.3: testarea amănunţită, îndelungată, a modului de rezolvare a problemelor care pot apare la un upgrade major.

După cum s-a putut vedea în articolele din ultima vreme, am inventariat mai multe aspecte legate de buna funcţionare pe termen lung, a unui mediu de lucru.

Am făcut multe experimente, amănunţite, am testat multe programe, multe soluţii şi abia după ce am găsit soluţiile cele mai sigure, am scris şi am publicat articole. Sunt desigur exigenţele mele, dar ele oferă un minimum de garanţii practice că soluţia X sau Y, funcţionează şi este aplicabilă.

Etapele unui upgrade major

O discuţie la modul general, are aplicabilitate limitată, studiul de caz fiind în opinia mea mult mai folositor, aşa încât, voi spune pe scurt, la obiect, despre trecerea de la Mint 17.3 la Mint 18.3.

  • Mint 17.3 – Mint 18.0. Am scris despre asta, chiar dacă mai puţin. Principala diferenţă, constă în faptul că o versiune majoră a unui sistem de operare, cum este Mint 18.0, aduce elemente noi care ţin de “fundaţie”. Trec peste amănunte şi punctez ce e mai important: kernelul Mint a trecut de la o versiune majoră (3.x la Mint 17.x), la o altă versiune majoră, care la Mint 18.0, este 4.x. Acest lucru este critic, deoarece după cum bine ştim cu toţii, kernelul este o componentă fundamentală a sistemelor de operare şi, de această componentă, depind extrem de multe, pot spune că 90% din mediul de lucru! Tranziţia s-a efectuat cu bine, motiv care m-a determinat să fac pasul următor.
  • Mint 18.0 – Mint 18.1. Am scris şi despre asta. Kernelul a rămas acelaşi, dar am riscat eu şi am schimbat kernelul de mai multe ori, tocmai pentru a vedea la ce riscuri trebuie să mă aştept şi desigur, cum rezolv rapid, dacă am probleme. Au fost mici imperfecţiuni, dar a fost bine. Trei probleme au persistat şi au rămas nerezolvate elegant: DropBox (funcţionează doar “împins de la spate”), Thunar, care dă regresii şi imprimanta HP 1018, care are probleme cu driverul.
  • Mint 18.1 – Mint 18.2. Am scris în ultimele articole despre asta. Aceleaşi probleme cu Thunar, cu DropBox şi cu imprimanta.
  • Mint 18.2 – Mint 18.3. Abia acum scriu despre acest ultim upgrade, deşi l-am făcut pe 14 decembrie 2017. Diferenţele de la 18.2 la 18.3 sunt insesizabile pentru mine, deoarece am instalat anticipat kernelul versiunii şi drept urmare, unele aplicaţii “core” s-au actualizat treptat, deci practic “Upgrade”-ul, s-a făcut în mare măsură înainte de apariţia modulului de upgrade oficial. Ca practică cu Mint 18.3, cred că s-au acumulat două săptămâni de lucru zi de zi, deci dacă erau probleme serioase, ar fi apărut. Practica îndelungată m-a convins.

Procedura de upgrade

Cei care lucrează cu aceeaşi platformă de mai mulţi ani, ştiu despre ce este vorba aşa încât, voi aminti pentru cei cu mai puţină experienţă.

Avem disponibile două proceduri de upgrade, de la o versiune la alta:

  1. Instalare “pe curat”. Este vorba despre instalarea din kitul de instalare oficial al versiunii, adică imaginea .ISO corespunzătoare. Necesită multe ajustări post-instalare, pentru că o platformă de lucru flexibilă, presupune instalarea a foarte multe programe (peste 40 de obicei) neincluse în kit, care este de obicei o structură generală, destinată utilizatorului comun, casnic.
  2. Upgrade-uri succesive. Se realizează prin Update Manager, când devin disponibile pachetele de upgrade. Aceasta a fost varianta preferată de mine, din motive precis determinate: să pot identifica ce variantă complet funcţională am la dispoziţie şi în situaţia când am dificultăţi, să pot identifica cu o mai bună precizie, punctul din care au apărut şi eventual şi cauzele precise care generează regresii.

Ce este nou, în concluzie?

Procedura de upgrade în trepte, din versiune minoră, în versiune minoră, pornind de la o versiune majoră, către următoarea versiune majoră.

Poate ţi se pare surprinzătoare concluzia mea, dar ţin să îţi amintesc faptul că este o premieră generală în lumea sistemelor de operare. La Windows de pildă, aşa ceva e imposibil. Până de curând, era imposibil şi în lumea Linux.

Este o performanţă uluitoare, consider eu şi echipa Linux Mint, cred că a deschis o epocă nouă în lumea Linux.
A trece de la o versiune la alta “on the fly”, este un tur de forţă care spune foarte multe despre un sistem de operare, dar spune mult mai multe despre echipa din spatele lui, despre comunitatea respectivă (noi, utilizatorii).

De ce este un moment de cotitură?

Vorbisem anterior despre modelele de dezvoltare în lumea software şi am scris şi despre Rolling Release şi despre Point Release.

Ei bine, echipa Linux Mint a reuşit să găsească punctul de echilibru între cele două modele de dezvoltare, astfel încât să ofere atât stabilitate, ca la un Point Release cât şi actualitate, ca la un Rolling Release!

Mă opresc aici cu povestea şi voi continua mâine sper, cu un fel de “epilog”: “Ce mi-a plăcut la Linux Mint 18.x?”.

– Citit de 50 vizitatori

Lasă-mi părerea ta!