Testarea distribuţiilor Linux

Grafica articolului "Testarea distribuţiilor Linux"

Primesc regulat solicitări de a testa distribuţii Linux. Sunt conştient că sunt multe persoane interesate de felul în care rulează o distribuţie sau alta, dacă poate fi instalată şi ce oferă, ce riscuri există şi alte detalii, dacă sunt probleme într-o etapă sau alta şi cum anume pot fi ori înlăturate, ori rezolvate.

Iată aspectele esenţiale care trebuie avute în vedere de către cei care solicită astfel de teste:

  • Uzura hardware. Orice instalare pe o maşină reală şi chiar şi în maşină virtuală, presupune uzura accelerată a componentelor fizice şi riscuri de deteriorare a acestor componente. Înlocuirea componentelor fizice, înseamnă costuri financiare şi timp consumat suplimentar pentru remedierea defecţiunilor apărute. Costurile rezultate din pierderile pe care le-am înregistrat în intervalul 2012 – 2017, se ridică la 518 euro (2330 lei), adică 100 euro anual. Este doar preţul de înlocuire (procurare) a componentelor deteriorate. Documentarea, procurarea, montarea, sunt costuri suplimentare, cărora li se adaugă şi timpul consumat.
  • Incidentele impredictibile. În cursul experimentelor, pot apare tot felul de situaţii, care cer soluţii punctuale. Acestea consumă timp suplimentar, pentru căutarea de soluţii şi experimentarea eventualelor soluţii găsite. Sunt însă multe situaţii când soluţiile sunt foarte dificil de pus în practică şi cer foarte mult timp, ceea ce ridică foarte mult costurile experimentelor.
  • Uzura morală a echipamentelor. Echipamentele hardware se modernizează tot timpul. A ţine pasul cu ce e nou pe piaţă, înseamnă costuri imposibil de suportat de către un singur om. Testele care pot fi făcute, pot fi făcute doar pe echipamentul de care dispune cel care face experimentele. Astfel, relevanţa este relativă, ea depinzând de grupa de componente, de producătorul lor şi rezultatele se pot potrivi cel mult unor echipamente similare. Ca să exemplific: Pentru teste pe HP, se pot potrivi rezultatele tot la un HP similar; pentru Lenovo, Dell, Acer, ASUS, la fel, trebuie făcute teste specifice pentru fiecare producător. Chiar şi aşa, pentru componente diferite (adaptorul video mai ales!), trebuie teste diferite, altfel semnificaţia testului este irelevantă.
  • Experienţa celui care testează. Aici, am ajuns într-un punct critic. Valoarea unui test, relevanţa acestuia, depinde exponenţial de experienţa celui care face experimentele. Numărul situaţiilor cu care s-a confruntat de-a lungul anilor, face ca metodologia de testare să fie mai relevantă şi cunoştinţele privitoare la software-ul care poate scoate în evidenţă performanţa sau lipsa de performanţă, condiţiile în care apar probleme, cresc exponenţial cu experienţa căpătată, cu complexitatea şi gradul de dificultate al problemelor soluţionate. Cele mai multe dintre testele făcute de începători sunt absolut irelevante şi argumentaţia acestei afirmaţii, depăşeşte cu mult cadrul acestui articol. Deşi am peste 55.000 (da, mii de ore!) de practică, mă confrunt mereu cu tot felul de situaţii dificile şi la unele, rezolvarea mă depăşeşte din variate motive.
  • Durata testelor şi relevanţa. Cu cât durata testelor efectuate este mai mare, cu atât creşte relevanţa lor. Pe cale de consecinţă, un set de teste care să ofere informaţii pe care să te poţi baza, trebuie să dureze minimum 8 ore. Eu testez o distribuţie minimum 16 ore, ca să pot afirma că este cât de cât stabilă şi că are destule aplicaţii disponibile care FUNCŢIONEAZĂ. Spun asta, deoarece am întâlnit distribuţii care “oferă” o mulţime de programe, doar ca listă. Dacă le instalezi, constaţi fie că programele refuză să pornească, fie funcţionează foarte prost, de multe ori compromiţând definitiv instalarea şi forţându-te să reinstalezi totul. Peste 60% dintre distribuţiile Linux disponibile, funcţionează doar dacă sunt folosite exclusiv cu programele cu care vin ele dotate în kitul de instalare. Foarte puţine programe pot fi instalate fără să destabilizeze sistemul. Care sunt aceste distribuţii, care sunt programele care provoacă probleme, se poate afla doar experimental, pentru că depinde de distribuţie şi depinde în mod hotărâtor de hardware. Aceeaşi distribuţie poate merge impecabil pe un hardware şi execrabil sau chiar deloc, pe alt hardware. Prin urmare, sunt o multitudine de variabile care pot produce dificultăţi în utilizarea curentă, indiferent de sistemul de operare, pentru că e valabil şi pentru Linux şi pentru Windows. La MacOS, modificările şi instalările ies din discuţie, este o condiţie impusă chiar de Apple, care interzice orice modificări în sistem, făcute de persoane neautorizate, tocmai pentru a împiedica apariţia situaţiilor dificile de orice gen. La Windows, aşa cum se ştie, modificările hardware sunt sancţionate cu pierderea activării, caz în care va trebui să dăm explicaţii fără număr la Microsoft, pentru a primi dreptul de a reactiva instalarea respectivă sau, pierdem dreptul de utilizare pe care l-am plătit cu destui bani! Şi o spun din proprie experienţă!

Cum pot să te ajut cu testele

Am prezentat până aici, informaţiile care îţi sunt necesare, pentru a face teste de distribuţii, pentru a şti, a fi în cunoştinţă de cauză şi a lua decizii AVIZATE, cu privire la riscurile şi costurile pe care trebuie să ţi le asumi când testezi o distribuţie sau alta.

Dacă consideri că riscurile sunt prea mari, pot să fac pentru tine, teste LA COMANDĂ ŞI PENTRU BANI.

Testele gratuite, ies din discuţie, le fac doar dacă am eu nevoie şi când am şi timpul şi banii necesari să îmi asum riscul de a pierde un HDD sau chiar laptopul… Pentru că la asta se rezumă în esenţă totul: riscurile şi pierderile.

Oricât mi-ar place mie Linux şi oricât mi-ar place să scriu despre Linux, costurile pierderilor sunt costuri şi de undeva, trebuie să scot banii necesari pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Cât costă un test de distribuţie?

Acum am datele necesaare să fac o evaluare a costurilor.

Pentru tesatarea unei distribuţii pe o singură maşină, costul unui test este 14 euro.

Poţi comanda un test de distribuţie folosind butonul PayPal de mai jos.

 

Raportul cu rezultatele va fi publicat pe blog şi dacă am timp să fac şi testul în maşină virtuală, materialul video va fi publicat pe canalul meu YouTube. Suplimentar, vei primi raportul în format PDF, pe adresa de mail cu care achiţi prin PayPal contravaloarea serviciului (Testare distribuţie Linux).

Iată şi modelul unui raport de testare a unei distribuţii Linux. Fă clic pe link pentru a vedea ce structură are şi ce conţine.

 

Dacă vrei neapărat ceva special, contactează-mă pe chatul de pe acest blog şi discutăm.

Priveşte acest serviciu pe care îl ofer, ca pe contribuţia ta la dezvoltarea lumii Linux în România, ca pe contribuţia ta la promovarea Linux şi a FOSS, la publicarea de articole cu şi despre Linux.

– Citit de 35 vizitatori

Lasă-mi părerea ta!