Kernel: Care este următorul kernel LTS?

Grafica articolului "Kernel: Care este următorul kernel LTS?"

Bun găsit la întâlnirea noastră pe teme Linux!

Vreau să încep luna februarie cu o temă care pe mine cel puţin, mă preocupă foarte mult, în contextul schimbării versiunii majore a sistemului meu de operare pe de o parte, pe de altă parte, a schimbării kernelului LTS.

Aşa cum spuneam în articolul legat de managementul de proiect, “Paza bună, trece primejdia rea!”.

Feedbackul pe care îl primesc de pe grupurile Linux, îmi semnalează faptul că, parcul de laptopuri şi desktopuri din zona de procesoare de dinainte de 2010, este foarte mare şi în contextul noilor sisteme de operare, care pun accentul pe partea de grafică şi “efecte speciale”, aceste maşini vor avea dificultăţi în rularea majorităţii distribuţiilor.

După cum spuneam în articolul legat de kernelul 4.13.0-x, există cel puţin trei probleme majore, constatate de din ce în ce mai multă lume:

  1. Kernelele noi şi performanţa. Kernelele de după 4.4.0-x, conduc la pierderi de performanţă semnificative şi vizibile;
  2. Integrarea driverelor video. Se pare că integrarea driverelor video, este din ce în ce mai problematică. Din ce în ce mai multă lume se plânge de dificultăţi şi mare parte din pierderea performanţei, se datorează proastei gestionări a subsistemelor video, care generează probleme în lanţ;
  3. Costurile înlocuirii unui sistem. Cei mai mulţi oameni refuză să accepte ideea de a îşi face un upgrade hardware, atât timp cât vechiul sistem funcţionează. Şi eu unul, sunt 100% de acord cu aceşti oameni! De ce mi-aş dschimba maşina, atâta vreme cât este foarte bună şi îmi satisface cerinţele în foarte mare măsură? Las la o parte faptul că un sistem cu DualCore sau Core2 Duo, rămâne uzilizat 50% sau mai puţin uneori, pentru activităţile comune, casnice! Se justifică oare o cheltuială suplimentară cu un laptop sau desktop nou?

În condiţiile expuse mai sus, mi se pare frumos ca cei care au experienţă să exploreze din timp posibilităţile de revitalizare a maşinilor “vechi” şi am pus ghilimele, pentru că vechi, e un termen foarte interpretabil, de vreme ce maşina mea e bine-mersi!

Cum sunt printre foarte puţinii bloggeri care pe lângă temele de bază scrie şi despre Linux, am considerat că e un gest de omenie să explorez pe baza experienţei, posibilităţile pe care le avem, având în vedere că mă număr printre cei cu sisteme “vechi”. Maşina mea primară, cum am mai spus, este un Lenovo ThinkPad T400, din 2008. Dar am constatat că sunt încă destul de mulţi care au la dispoziţie laptopuri şi desktopuri care au procesoare mononucleu, cu 1 – 2 GB RAM.

Din păcate, pentru această zonă de utilizatori, sunt în imposibilitatea de a oferi o idee viabilă, cu excepţia unei singure distribuţii, Puppy Linux şi a unui shell grafic, care este LXQT.

În rest, “ultima soluţie”, este un SSD, adică un dispozitiv de stocare din clasa Solid State sau altfel spus, tehnologii fără discuri rotative.

Pe lângă aceste soluţii însă, trebuie să ştim din vreme cum se comportă kernelele mai noi.

Ce ne aduc nouă, noile kernele?

Pentru cineva care are o maşină nouă, lista de avantaje şi îmbunătăţiri, poate fi foarte lungă. Pentru cine are însă o maşină care rula excelent cu un kernel din clasa 2.x şi 3.x, povestea se complică! Şi eu sunt unul dintre aceştia!

Noile kernele, din clasa 4.x, au inclus în ele suport pentru foarte mult hardware nou şi, poate cel mai important, suport pentru mai multe sisteme de fişiere. Fără ca neapărat sistemele de fişiere să fie noi, desigur. Suportul inclus în kernel însă, este nou.

Pe lângă suportul pentru sisteme de fişiere, mai sunt şi alte îmbunătăţiri, cum ar fi cele legate de gestiunea memoriei, atât cea de sistem cât şi cea video.

Putem oare beneficia de aceste îmbunătăţiri pe maşinile noastre existente?

Şi dacă da, care ar fi soluţia să pierdem minimum de performanţă şi să câştigăm maximum de avantaje de pe urma instalării noilor kernele?

Este ştiut faptul că kernelul poate provoca destabilizări periculoase ale sistemului şi în multe cazuri, distrugerea componentelor fizice. Un caz concret în care pot apare probleme grave, este sistemul grafic. Adaptorul video, dacă are suport limitat, poate produce mari probleme. Iar aici, puţine lucruri sunt de făcut pe partea de software, pentru că şi noi şi dezvoltatorii, depindem de toanele fabricanţilor de hardware şi, în particular, hardware video. NVidia, este deja cunoscută ca fiind “lupul cel rău” în lumea adaptoarelor video…

Fără îndoială, pentru cine cumpără un sistem nou, recomand o atitudine preventivă şi consultarea unui specialist. Pentru asta, ofer consultanţă celor care vor să prevină mari dificultăţi apărute pe parcursul utilizării.

Problema mare este însă acolo unde avem deja un sistem, care “până mai ieri”, se comporta excelent şi eram foarte mulţumiţi de el, dar…

…DAR, “într-o bună zi”, toate au început să meargă anapoda! Şi asta, exact după un upgrade al sistemului de operare!

Da. Se petrec destule astfel de situaţii. La o documentare recentă, am descoperit pe forumuri, pagini întregi cu astfel de situaţii.

Sunt sisteme care, datorită cerinţelor foarte mari ale noilor versiuni de sisteme de operare şi ale kernelelor recente, pur şi simplu, sunt incapabile să ruleze o versiune nouă sau, sunt necesare modificări importante ale kitului de instalare, pentru a “convinge” sistemul nou să meargă şi de multe ori, chiar şi să se instaleze.

Avem soluţii pentru astfel de situaţii?

Putem anticipa dacă viitorul kernel LTS va merge pe maşinile noastre?

Noul kernel LTS: Kernel 4.14.x

Fără să intru într-o polemică pe subiect, fapt care mă deranjează şi îl consider contraproductiv, îl citez pe cel care este responsabil cu mentenanţa şi cu declararea şi asigurarea suportului LTS pentru versiunile de kernel: GREG-KROAH HARTMAN.

So, here it is officially, 4.14 should be the next LTS kernel that I’ll be supporting with stable kernel patch backports for at least two years, unless it really is a horrid release and has major problems. If so, I reserve the right to pick a different kernel, but odds are, given just how well our development cycle has been going, that shouldn’t be a problem (although I guess I just doomed it now…)

Citatul este preluat de pe situl lui Greg-Kroah Hartmann.

http://kroah.com/log/blog/2017/09/06/4-dot-14-equals-equals-this-years-lts-kernel/

(Sublinierile îmi aparţin)

Fără îndoială, este posibil ca în contextul problemelor apărute cu procesoarele Intel, cu aşa-zisa “breşă de securitate”, Meltdown şi Spectre, kernelul LTS să fie altul decât cel anunţat oficial.

Având în vedere gravitatea extremă a descoperirii făcute de lumea Linux în ograda Intel, popularizată sub denumirea falsă de “breşă de securitate”, pe care eu o consider manipulare grosolană şi dezinformare fără orice limite de bun simţ din partea fabricantului Intel, care vrea să distragă atenţia de la gravitatea faptului că a proiectat cu intenţie timp de 20 de ani procesoarele, în scopul susţinerii planurilor de mărire ale corporaţiilor, a planurilor de a realiza supravegherea globală a individului, orice modificare viitoare a declarării kernelului LTS este posibilă, deşi eu am convingerea că orice s-ar face pe partea de software, va fi imposibil de eliminat ameninţarea popularizată ca “Meltdown” şi “Spectre”, pentru simplul motiv că e vorba despre circuite hardware care aşa au fost proiectate să funcţioneze!

O soluţie software la o problemă hardware, este ca şi cum ai susţine că demolezi şi reconstruieşti o clădire veche, doar zugrăvind pereţii pe dinafară!

Ce putem face dacă…?

Aici, sunt destul de multe scenarii posibile şi oricât de mult mi-aş dori eu să ofer o soluţie “universală”, este chiar imposibil, cu oricâtă practică ar avea cineva.

În primul rând, deoarece soluţiile software, sunt dependente de platforma hardware pe care urmează să ruleze. Cum există doar în cazul unui singur producător de calculatoare mii de modele şi variante ale modelelor de bază, singura abordare posibilă, fără instalarea efectivă pe maşină, este la nivel de producător şi la nivel de model de bază. Adică, teste şi experimente reale, făcute pe maşina respectivă.

Astfel, ceea ce pot face eu, este să prezint experimentele făcute de mine cu o platformă pe care o folosesc zilnic, Linux Mint în cazul meu şi experimentele făcute cu diverse versiuni de kernel, în avans faţă de distribuţiile oficiale, însoţite de observaţiile făcute în timpul lucrului.

Este exact ceea ce am făcut şi sper să reuşesc să fac şi mai departe!

Linux Mint 19 LTS

Chiar dacă anticipez cu câteva luni distribuirea oficială a Linux Mint 19.0 LTS, pentru mine, este clar că atât timp cât declaraţia lui Greg-Kroah Hartman rămâne cea din septembrie 2017, citată mai sus, Mint 19.0 va avea kernelul 4.14.0-x şi va fi suportat până în 2023 de către echipa Linux Mint, care aşa cum am văzut practic în ultimii 5 ani, chiar se ţine de cuvânt!

În aceste condiţii, cred că singura soluţie de a testa parţial efectele instalării acestui kernel, este aceea de a îl instala pe o distribuţie Mint 18.3 şi a studia ce efecte determină această modificare majoră, în comportamentul Linux Mint.

Pentru alte distribuţii, sunt convins că problema este simplificată, deoarece sunt deja distribuţii care vin echipate din start cu acest kernel. Un exemplu care îmi vine în minte (două, de fapt): Fedora 26 şi 27 şi Redcore Linux. În cazul Redcore, există chiar posibilitatea de a folosi două variante LTS, respectiv 4.14.x (şi cum îl ştiu pe Ghiunhan Mamut, 4.14.x e cel implicit în versiunea 1801) şi din repository, precedentul LTS, adică 4.9.x.

Sunt convins că sunt multe alte distribuţii care au optat pentru K 4.14.x, dar timpul mă presează şi cine vrea să afle, poate cerceta şi singur.

Pe mine mă intereseaztă cam care este durata de viaţă a combinaţiei Lenovo ThinkPad T400 cu Linux Mint.

Eventual, dacă găsesc o soluţie să repun în funcţiune ASUS X51LR şi Lenovo T61, voi putea testa chiar pe două generaţii diferite de procesoare: ASUS X51LR are Celeron single core şi Lenovo T61, are Core2 Duo.

Dar asta e deocamdată în stadiul de vis…

Mo opresac aici şi îţi mulţumesc pentru răbdarea de a fi citit acest articol!

Te invit VINERI, la următoarea întâlnire cu povesştile despre practica Linux ACASĂ!

– Citit de 60 vizitatori

2 thoughts on “Kernel: Care este următorul kernel LTS?

  1. O distributie interesanta pentru sisteme mai vechi (procesor single core, 1-2 GB de RAM) este si AntiX. Eu am testat-o pe un sistem mai vechi, cu 256 de MB de RAM (de fapt ceva mai putin, 8 MB erau rezervati pentru video) si culmea, chiar mergea! Versiunea pe care am testat-o venea cu kernelul 4.10 (poate o versiune modificata, nu stiu). O seara buna va doresc.

    • Bun găsit!
      Da, m-am uitat şi eu la AntiX şi se pare că este foarte bine gândit pentru utilizări care includ şi sisteme cu resurse puţine.
      Mulţumim pentru informaţiile oferite!
      Chiar am un laptop care, dacă reuşesc să îl repar sau să iau un monitor, se potriveşte: ASUS X51LR, cu un Celeron la 1,68 GHz şi (momentan) 512 MB RAM.
      Ar fi interesant de experimentat pe el cu AntiX.
      Toate cele bune! :)
      Şerban

Lasă-mi părerea ta!