Înregistrări audio: Scenarii simple

Header Audio MIDI muzică cu Linux

Am fost foarte ocupat în ultima vreme şi am lipsit de-aici. M-am gândit însă tot timpul şi la iubitorii de frumos care au nevoie de Linux pentru a îşi putea valorifica creativitatea, la nişte costuri suportabile.
S-a întâmplat ca în ultima vreme printre clienţii mei să existe şi oameni interesaţi de audio şi muzică.
În 2012, când am demarat proiectul “Studioul de acasă”, m-am ocupat mai ales de ce se găseşte în lumea Windows, pentru că la vremea aceea, lucram sub Windows XP.
De această dată, chiar dacă am revenit cu greu în lumea audio, am făcut paşi importanţi în domeniul înregistrărilor audio sub Linux.

Acum, pot spune cu curaj că am o bază experienţială să susţin şi sub Linux ceea ce spuneam în “Studioul de acasă. Volumul I” că se poate face cu calculatorul, pentru a demara un studio de înregistrări, ACASĂ.
CELE MAI SIMPLE SCENARII

În articolul “Home Recording: Beginner Scenarios” am prezentat trei categorii de scenarii posibile:

  1. Voce (naraţiune sau voiceover şi interpretare vocală) şi instrumente clasice, acustice.
  2. Activităţi desfăşurate pe desktop.
  3. Înregistrarea a mai multe surse de semnal.

Astăzi, vin cu o completare pentru cei care au urmărit serialul meu “Audio şi MIDI sub Linux”.

Multă lume mă întreabă “OK, am înţeles că se poate, dar… Ce şi cum se poate?
E dificil să răspund fiecăruia în parte şi să ofer consultaţii gratuite ore în şir. Prefer să scriu cărţi pe diferite teme şi fiecare e liber să-şi aleagă cartea care i se pare mai potrivită nevoilor imediate sau de perspectivă.

Voi trece în revistă (parţial aici, în articole dar mai pe larg în cărţi) ce am făcut eu şi care sunt fluxurile de lucru (workflow) cele mai simple pe care le-am abordat cu succes, în intervalul iulie 2012 – iunie 2017.

Scenariul 1: Voce, microfon, PC, software.
Acesta este cred cel mai simplu scenariu (workflow, flux de lucru) cu putinţă, întrucât folosim aproape orice dispozitiv (deşi calitatea depinde dramatic de hardware!), de la puternicul Desktop, până la telefonul inteligent. Schema de bază minimală, este netbook acele laptopuri foarte ieftine, cu diagonală sub 14 inch microfon pentru PC, iar ca software de înregistrare, folosim Audacity, care este un produs gratuit, sub Licenţă GNU-GPL, care este disponibil şi sub Windows. Singura condiţie este ca netbook-ul să aibă intrare pentru microfon. Altfel, avem posibilitatea să folosim un microfon USB (noi avem un Behringer C1U). Am omis să văd dacă se poate face înregistrare audio şi cu microfonul camerei web, cu care de obicei un netbook este echipat. Al meu cel puţin (ASUS X200M), are aşa ceva. Teoretic, ar trebui să meargă, totul e să alegem corect sursa de semnal în Audacity.

Ce putem înregistra în această configuraţie?

Naraţiuni sau voiceover, cum li se mai spune. Altfel exprimat, text citit. Aplicaţiile specifice genului, sunt explicaţiile (naraţiune sau voiceover) pentru un tutorial, comentariul pentru un video-jurnal de călătorie, teatru audio.

Audiobook. Poate cea mai reprezentativă sau semnificativă pentru un începător, este realizarea cărţilor în format audio, audiobook adică: acele cărţi transpuse în format audio.
Interpretarea vocală. Ultima aplicaţie, de nivel tehnic şi profesional mai ridicat, este înregistrarea interpretărilor vocale. La nivel de începător, cred că este extrem de importantă etapa înregistrării vocii. Abia după ce am căpătat minimum de experienţă, ne putem deplasa către sarcini mai complexe, cum sunt editarea audio şi editarea video.

Editarea audio cu Audacity este relativ simplă, comenzile sunt aproape aceleaşi ca la un editor de text (Cut, Copy, Paste, Ctrl+A, Home, End, Shift+Home, Shift+End, Delete, Insert), doar că se derulează pe o pistă audio, în locul unei pagini de text. Fără îndoială, Audacity poate duce la bun sfârşit şi editări multitrack (editarea mai multor piste audio), dar astfel de procese de editare necesită ceva mai multă atenţie şi experienţă.

Ce alt software mai putem folosi?

LMMS şi QTractor. Am experimentat cu LMMS Linux MultiMedia Studio şi am reuşit să import înregistrări şi să fac un minimum de mişcări de editare cu el. QTractor, este un sequencer, este ceva mult mai aproape de conceptul DAW, poate lucra cu audio şi poate înregistra MIDI, ceea ce am şi făcut, folosind Roland FA06.

Aici vreau să subliniez că deja am testat două controllere MIDI cu care am putut lucra acceptabil, respectiv Behringer UControl UMX 610 şi Roland FA06.
Le-am menţionat, deoarece fac parte din categorii diferite de hardware dedicat.

Voi preciza aici doar că Behringer UMX 610 este controller MIDI dedicat, în vreme ce Roland FA06, este un sintetizator din clasa Workstation profesional.

Pentru cei care vor mai multe informaţii, le recomand să cumpere cele două cărţi pe care le-am scris pe tema asta:

Studioul de acasă Volumul I. Am tratat mai pe larg problema începuturilor şi ceea ce am sintetizat aici, pe scurt, referitor la înregistrarea vocii.

Studioul de acasă Volumul II. Aici am tratat mai pe larg problema muzicii pe calculator, noţiuni de MIDI, echipamente hardware şi ce fel de home studio se poate face acasă, funcţie de o serie de bugete predefinite, începând din zona sub 100 euro şi până aproximativ în zona 2500 euro.

În lumea profesioniştilor muzicii, acest nivel de capital investit, defineşte “Studioul de acasă”. Cei mai exigenţi, definesc acest tip de studio (sub 3000 euro) prin expresia “Music Enthusiast Home Studio”, studioul de acasă al entuziastului muzical.

Desigur, graniţa este formală, putem investi şi sume de câteva ori mai mari (putem investi şi 20.000 euro şi chiar până la 50.000 euro!) şi să rămânem tot în zona “Home Studio”. Ceea ce diferă este complexitatea procesărilor şi posibilităţile individuale, rămânând la scară mică doar anvergura lucrărilor.

Sistemul de operare: Ubuntu Studio.

Fără îndoială, sistemul de operare este “piesa software” de bază, este practic fundaţia studioului, nivelul pe care construim celelalte nivele, folosind atât hardware cât mai ales software dedicat.
Versiunea cu care lucrez acum este 16.04.2

Am ales după foarte multe ore (sute de ore, deja!) de experimente, Ubuntu Studio. Primele experimente, le-am făcut în intervalul 2015 -2016, cu sarcini mărunte dar diverse (înregistrare şi editare audio, înregistrare şi editare video, prelucrare AV, grafică vectorială, procesare foto, slideshow), pentru a vedea cât de flexibil este Ubuntu Studio în privinţa diferitelor configurări, pentru că asta diferă de la un studio video dedicat sau audio dedicat, la un studio Multimedia Content Creation şi aici, problemele se înmulţesc exponenţial.

Fiind singurul pachet (distro) orientat Multimedia care are şi un repository coerent şi actualizat, existând şi un volum de materiale de suport convenabil şi o comunitate la care se poate apela, am optat pentru această variantă.

Cealaltă variantă disponibilă, AV Linux, este bazată pe Debian şi asta înseamnă să reiau cinci ani de muncă, aproape de la zero şi dintr-o perspectivă absolut neinteresantă pentru mine: programator de software.

Profilul meu este muzician şi videograf, cu toate implicaţiile colaterale (grafică, foto).

Toate distribuţiile derivate din Debian direct (fără “via Ubuntu”), au păstrat orientarea programator, lucru pe care mi-e greu să îl înţeleg şi este exclus să îl accept, pentru că mă interesează să am maximum de timp disponibil pentru CREAŢIA DE CONŢINUT, în nici un caz să am de furcă din 5 în 5 minute cu linia de comandă, pentru tone de fleacuri mâncătoare de timp!

 

– Citit de 26 vizitatori

Lasă-mi părerea ta!