Ce tip de probleme îţi crează Linux?

Şerban Stănescu, Medalion 5 ani sub Linux

Continui acum articolul “Cinci ani sub Linux” cu un subiect care sunt convins, o să-i facă să j…ubileze (!!) pe fanaticii Window-$.

Ce păcat că m-am lăsat de pamflete, că scriam un articol cu dedicaţie şi pentru imperiul lumii “BigBlueScreen”!!

Oricine rulează măcar alternativ Linux, ştie că sunt probleme. Cu atât mai mult eu, care am “atacat” lumea Linux acum 20 de ani! Pentru că, DA, anul acesta, cum am mai spus, aniversez şi două decenii de la întâlnirea cu Linux. Primul Linux Instalat, din ce-mi amintesc, a fost un Slackware.

Gestiunea IRQ şi magistrala USB

Foarte multă lume se plânge de dificultăţi la funcţionarea diferitelor şi sunt acum o puzderie!! dispozitive periferice USB.

Hai să dau şi câteva exemple: Imprimante laser, multifiuncţionale, imprimante foto; echipamente MIDI (mixere, suprafeţe de control, claviaturi), interfeţe audio, tablete grafice, etc.

Majoritatea acestor echipamente, vin cu drivere speciale, doar pentru Windows şi Mac. Rarele situaţii când producătorul oferă şi drivere pentru Linux, ele sunt compatibile doar cu distribuţii particulare, cum ar fi Red Hat şi uneori, cu specificaţia “RHEL”. Adică, “pour les connaisseurs”. Pentru profesionişti, adică…

Driverele OpenSource, se străduie să acopere lipsurile, dar atunci când firma producătoare refuză să pună documentaţia la dispoziţie, se merge pe ghicite (altfel e violare de copyrights sau de patente sau amândouă!…) şi rezultatele, sunt… tot pe ghicite!

De unde provin aceste probleme?

Cele mai multe, provin din specificaţiile USB. Discuţia este prea ungă pe tema USB. În esenţă, USB e o copie modificată a specificaţiei SCSI, în care asignarea întreruperilor se face DINAMIC. Asta, dacă e posibil. Altfel, se încalecă mai multe dispozitive, în speranţa că o să fie folosite pe rând. “La mica ciupeală”, adică… Dacă două dispozitive au nevoie simultan de acel IRQ, apare problema şi utilizatorul obişnuit, este incapabil să detecteze originea ei. Restartează fie interfaţa (logout – login), fie face un “hot reboot” (restartarea sistemului de operare). La restartare, IRQ-urile se reasignează şi e posibil ca noua configuraţie să meargă.

Chiar ieri şi azi, am oferit o consultanţă pentru o multifuncţională HP, care teoretic are suport 100%, dar practic, funcţionează doar două din 3 componente (printer, fax, scanner). Sistemul este Mint 17.3.

Programe care mor

Lumea Linux, este din ce în ce mai divizată. Apar clone, după clone, după alte clone, ale aceluiaşi sistem de operare. Un caz notoriu, îl constituie Debian. Ubuntu este o clonă Debian; Linux Lite, este o clonă Ubuntu; Linux Mint, o altă clonă Ubuntu.

În vreme ce Linux Mint se distanţează constant pe eşichierul distribuţiilor de alte clone, aduce îmbunătăţiri şi contribuţii proprii, multe alte distribuţii “Ubuntu-like”, consumă resurse umane pentru a crea versiuni de interfeţe grafice frumos colorate şi pachete de poze pentru desktop cu un nume pompos de distribuţie pe ele.

Aplicaţiile care au nevoie de programatori, duc lipsă şi de fonduri şi de programatori. Aşa se ajunge ca proiecte valoroase să fie abandonate şi înlocuirea cu ceva nou, durează uneori peste 5 ani. Şi rămâi “pe butuci”, până când cineva îşi aduce aminte că “era o prea-frumoasă fată”…

Alteori, proiectele sunt preluate de altă echipă de dezvoltatori şi se schimbă numele, se cumpără o marcă comercială (Trade MarkTM) şi oamenii neglijează să promoveze vechiul/nou program/pachet sub noua sa denumire şi informaţiile care sunt utile pentru a putea face conexiunea dintre numele vechi şi înlocuitorul său mai nou.

Pot să dau şi două exemple: Editorul HTML WYSIWYG KompoZer, a încetat să mai fie dezvoltat din 2010. Înlocuitorul său, BlueGriffon®, este extrem de greu de găsit, trebuie să ştii exact ce cauţi, deşi este oferit gratuit de firma care iniţial a fost producătorul strămoşului lui KompoZer: Nvu.

Al doilea exemplu, este transcoderul Arista Transcoder. Funcţionează încă sub Mint 17.3, dar e imposibil de instalat sub Mint 18.x.

Şi seria de probleme continuă şi se amplifică pe măsură ce cerinţele specifice sunt mai deosebite.

Diferenţa dintre numărul problemelor semnalate sub Linux şi sub Windows, înseamnă de fapt un singur lucru: sub Linux, utilizatorii sunt mai pricepuţi şi mai exigenţi, de aici şi numărul mare de “plângeri”. Iar comunitatea Linux, este mult mai “săritoare” decât cea Windows, ceea ce determină pe mulţi windows-işti să renunţe la a cere asistenţă sau, de foarte multe ori se adresează comunităţii Linux. “Prietenii, ştiu de ce!

Mă opresc aici şi poate, dacă am timp, voi vorbi şi despre subsistemele video, care crează probleme de când sunt ele şi sub Windows şi sub Linux.

Şi asta, din acelaşi motiv: încălecarea IRQ-urilor şi driverele proprietare lipsă, pentru Linux.
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ:

IRQ – Interrupt ReQuest
https://en.wikipedia.org/wiki/Interrupt_request_(PC_architecture)

USB – Universal Serial Bus
https://en.wikipedia.org/wiki/USB

– Citit de 111 vizitatori