Ce faci când ai sectoare defecte pe HDD?

HDTune 2.55 Benchmark

 

Spuneam în articolul trecut, “Cum stai cu hard diskurile?”, despre un incident prin care am trecut: sectoare defecte pe HDD.

Puţini dintre utilizatorii de calculatoare, sunt conştienţi de importanţa “sănătăţii” mediilor de stocare magnetice.

În cei peste 19 ani de când mă ocup cu calculatoarele, am trecut prin foarte multe situaţii. Am învăţat să rezolv o multitudine de situaţii critice şi cred că sunt printre puţinii utilizatori “casnici”, ale căror reţele personale, funcţionează fără probleme majore. Ba chiar mai mult pot spune, fără probleme, dacă mă refer la ceea ce înseamnă “problemă”, din perspectiva mea.

Situaţia cu care m-am confruntat în ultimele săptămâni însă, este una specială şi e în legătură cu administrarea şi întreţinerea mediilor de stocare de mare capacitate. În mod particular, a discurilor externe.

Am mai spus şi o ştiu toţi cei care lucrează curent cu calculatorul, nevoile de stocare au crescut exploziv de când multimedia a devenit ceva accesibil acasă. Facem fotografii digitale, filmări şi toate acestea, înseamnă un consum mare de spaţiu de stocare. Sunt sigur că îţi aminteşti cutia cu poze a familiei. Mare, cu tot felul de amintiri drăguţele, în care te cufunzi din când în când, pentru a rememora amintiri plăcute!

Astăzi, dacă ar fi să tipărim toate amintirile de familie, ar fi imposibil, chiar dacă ar costa 25% din preţul actual al unei fotografii. Şi asta, pentru simplul fapt că, arhiva noastră de pildă, numără peste 12000 de fotografii. Dincolo de costuri, mai e şi problema spaţiului de stocare!

Acum vreo 8 ani în urmă, credeam că am rezolvvat chestia asta, când mi-am cumpărat primul HDD de 120 GB. A urmat al doilea, apoi unul de 1 TB (acum e “biblioteca” lui Monica), altul de 2 TB (cel pe care l-am pierdut din cât se pare) şi în fine, acum, în situaţie de criză, a urmat al treilea, de 3 TB.

Am spus că lucrez de 19 ani în domeniu. Am făcut service atât la propriile mele calculatoare (în medie 3 calculatoare, legate în reţea locală) cât mai ales la feluriţi clienţi.

Apariţia sectoarelor defecte, are o multitudine de cauze şi poate într-un articol dedicat, voi analiza şi aceste situaţii. Ceea ce este important însă, este faptul că distingem câteva situaţii posibile, în cazul în care calculatorul merge prost, din cauza unor sectoare defecte pe HDD:

  1. Calculatorul se resetează “singur” şi sistemul de operare, dă felurite mesaje de eroare; reinstalările OS, durează puţin şi devin frecvente;
  2. Calculatorul afişează “Non-system disk or missing operating system.”
  3. Calculatorul afişează “Error reading drive X”.

Pot fi o infinitate de alte situaţii care par a fi incidente ocazionale, dar având în vedere multitudinea cauzelor posibile, de obicei e dificil de ghicit dacă e responsabil HDD-ul pentru ele.

Cele trei situaţii de mai sus însă, au o probabilitate foarte mare să fie cauzate de sectoare defecte pe discul pe care e instalat sistemul de operare (OS). Aşadar…

Prima urgenţă – salvarea datelor.

Pentru a evita orice situaţie neplăcută, e important să avem copii de siguranţă (backup). Pentru asta, eu folosesc două metode, pentru două scopuri diferite:

  1. Low level backup, pentru sistemul de operare, cu toate aplicaţiile (programele) instalate şi configurate. Diferenţa dintre o instalare “from scratch” şi un “restore”, constă în timpul consumat şi datele pierdute. Un Restore pentru sistemul meu (circa 23 GB), durează circa 25′. O instalare de la zero (from scratch!), durează circa 45 de ore de muncă. Pe lângă asta, se pierd date importante, cum ar fi configurările unor aplicaţii şi mai ales datele utilizator. Un exemplu, este agenda de contacte din clientul de mail. La mine, Thunderbird, atât pe Linux cât şi pe Windows. Pentru asta, de circa 4 ani, folosesc Clonezilla. Am folosit însă în perioada 2002 – 2012, Partition Saving al lui Damien Gibouret. Am renunţat la el, de când m-am mutat pe Linux, deoarece suportul pentru ext2, ext3, ext4, ReiserFS şi btrfs lipsea. Am făcut însă o treabă excelentă cu el în toţi aceşti ani! Acum, am văzut că există versiune pentru Linux iar versiunea curentă, este 4.10.
  2. Copie a lucrărilor curente. Folosesc copierea ca atare, fără compresie. Motivul, e unul simplu. Dacă se întâmplă ceva cu arhiva comprimată, dintr-un motiv oarecare, ea devine inutilizabilă. Backupurile incrementale, au acest dezavantaj major. Lipsa unui singur volum din arhivă, face tot pachetul inutilizabil. Există căi ocolite de a rezolva, dar durează şi necesită cunoştinţe avansate de administrare. Pentru asta, folosesc LuckyBackup, care este o interfaţă grafică pentru rdiff. Eu lucrez evident cu versiunea de Linux (de unde şi LuckyBackup), dar pentru cei care folosesc Windows, bănuiesc eu că diferenţele interfeţelor sunt minore. Când lucram pe Windows, foloseam Ainvo Copy, de care sunt foarte mulţumit. Sub Windows, sunt multe programe gratuite, deci există destulă libertate în alegeri. Eu vorbesc aici despre ce am folosit mai mult de 1 an şi consider că prezintă garanţii în utilizare. De altfel, pe laptopul lui Monica, Rulează Ainvo Copy, ea lucrând momentan sub Windows.

 

CONCLUZII

 

În cazul apariţiei de sectoare defecte pe HDD (hard-disk drive), avem trei direcţii majore de acţiune:

  1. Diagnoza NEDISTRUCTIVĂ a discului. Aici, vom folosi programe de scanare care efectuează teste exclusiv în modul “Read Only”, cu scopul clar de a identifica existenţa sectoarelor defecte, care ridică probleme la citire. Voi reveni cu detalii în articolele următoare.
  2. Recuperarea datelor. Aici, sunt mai multe opţiuni, dar în esenţă vom folosi utilitare capabile să recupereze datele de pe un disc. Programul rdiff, este un program matur, testat mii de ore de către sute de mii de utilizatori, între care mă număr şi eu. Sunt multe alte variante. Pentru detalii, fraza cheie “Data recovery freeware” sau “file recovery software” returnează multe rezultate şi există multe informaţii valoroase pe forumuri.
  3. Recuperarea discului HDD cu sectoare defecte. Cred că e limpede pentru oricine că “remedierea defectelor”, este o expresie care se referă la ce putem face pentru a OCOLI sectoarele defecte. Pentru că eliminarea acestor sectoare defecte, dacă e vorba de defecte fizice, este imposibilă. Ceea ce se poate face cu software specializat, este REALOCAREA SECTOARELOR DEFECTE. Voi reveni şi aici cu detalii, cred că într-o carte pentru care, deja am destul material adunat. Sper că va fi de un real folos, cu atât mai mult cu cât mie, mi-a luat peste 190 de ore de muncă istovitoare să ajung la un rezultat. Deci, ideea este ca după ce am reuşit să recuperăm fie şi parţial arhiva existentă pe disc, să salvăm, dacă mai e posibil, discul. Aici, pe primul plan, vom apela la utilitarele furnizate de producătorul discului. În cazul meu, e vorba despre Seagate SeaTools. Am descoperit între timp însă şi multe alte variante, tot programe gratuite.
  4. Recuperarea datelor critice. În fine, ca ultimă idee, menţionez recuperarea datelor critice. Aici, intră arhivele firmelor şi alte documente similare ca importanţă şi valoare. În acest caz, recomand apelarea la firme specializate în recuperarea datelor, întrucât o intervenţie de amator, poate compromite definitiv datele. Dincolo de asta, echipamentele specializate pentru recuperarea datelor, sunt extrem de costisitoare, asta, dincolo de duratele foarte mari (zeci chiar sute de ore de muncă!) ale procedurilor în sine. E nevoie de mult discernământ când apelăm în situaţii de criză la o soluţie sau alta şi de o evaluare foarte obiectivă a pierderilor care pot fi înregistrate prin renunţarea la recuperare, dar şi comparativ cu costurile recuperării profesionale a datelor, care sunt foarte ridicate.

 

În următorul articol, voi face o recenzie (adevărată!) a HDD-ului Seagate Expansion Desk, USB 3.0, capacitate 2 TB.

 

– Citit de 1876 vizitatori

2 thoughts on “Ce faci când ai sectoare defecte pe HDD?

Comments are closed.